2011 – ANUL CUNOAȘTERII ȘI TRĂIRII SĂRBĂTORILOR – AUGUST

”Fericit este poporul care poate sărbători și poate umbla în lumina Feței Tale Doamne!” (Ps88.16)

A 83-a întâlnire lunară de rugăciune în Nușfalău pe muntele Sfintei Treimi

 

Din Sfânta Scriptură să medităm evangheliile de duminica și de sărbători! (Mt. 7; 14; 15; 16 ;Lc.1) 

Motto-ul lunii: „Tu ești Petru, pe această piatră voi zidi Biserica Mea și porțile iadului nu o vor birui!” (Mt. 16,18)

Intenția comună de rugăciune: să ne rugăm pentru unitatea și iubirea dintre preoți și enoriași!

Sarcina noastră concretă va fi: să lucrăm voluntar în parohia noastră pentru bucurarea parohului nostru!

 

Învățătură de la Spiritul Sfânt în august 2011

„Dragii mei! În această lună vreau să vă atrag atenția asupra relației dintre slujitorii Mei hirotoniți, poporul sfânt al lui Dumnezeu și Biserică.

Trebuie să conștientizați că Isus Cristos este unul, nu există decât un singur creștinism și nu există două Biserici, dintre care una e a clericilor, iar cealaltă a laicilor, una a călugărilor, iar cealaltă a celor din lume. Sunteți invitați să fiți apostoli, să convertiți păcătoșii, să-i învățați pe neștiutori,... În Biserica lui Cristos, voi nu trebuie să fiți unii împotriva celorlalți sau unii deasupra celorlalți, ci unul lângă altul, mână în mână, împlinind sarcini diferite. Preoții trebuie în primul rând să stea între Sfânta Treime și poporul lui Dumnezeu, să transmită mesajul Celor din Cer. Poporul lui Dumnezeu trebuie să fie punte de legătură între preoți și cei din lume.

Poporul sfânt al lui Dumnezeu prin botez și mirungere este chemat de Dumnezeu ca prin exemplul bun al vieții lor și prin cuvintele lor care zidesc să mărturisească despre lumea supranaturală. Totuși slujirea poporului lui Dumnezeu va fi plină de har dacă o împlinește în unitate cu preoții. Păstorii nu trebuie să poarte singuri misiunea de mântuire a Bisericii, ci așa cum a cerut Cristos, împreună cu poporul lui Dumnezeu. Deduceți împreună semnele timpurilor și examinați împreună spiritele, ca să vedeți dacă sunt de la Dumnezeu. Să fiți în fiecare zi conștienți că, preoți și laici împreună, sunteți responsabili pentru viitorul Bisericii. Acest lucru l-au declarat nu demult și părinții conciliului.

Preoții hirotoniți ai lui Dumnezeu trebuie să întărească în rândul poporului lui Dumnezeu iubirea, apartenența la aceași familie și unitatea. Îi rog pe preoți ca ei să nu fie conduși în primul rând de puterea pe care o au asupra celorlalți, de poruncire și impunerea autorității, ci de iubirea jertfelnică. Astfel Biserica devine Mamă, adevărată familie, comuniune de iubire, unde toți se simt acasă. Invit păstorii hirotoniți să prețuiască credincioșii din lume, să le ceară sfaturi înțelepte, să le încredințeze sarcini și mai mult, să le încurajeze inițiativele. Diferitele daruri de la Dumnezeu se găsesc într-o mare bogăție la enoriași. Preoții să recunoască cu bucurie și să îngrijească aceste daruri care apar sub multe forme. Preoții să colaboreze ca și frați cu cei din lume spre binele Bisericii și să susțină din tot sufletul lucrarea apostolică a acestora.

Poporul sfânt al lui Dumnezeu trebuie să învețe să trăiască în lume cu spiritul lui Cristos și nu cu un spirit lumesc. Astfel veți deveni lumina lumii, sarea pământului, aluatul lumii, oraș construit pe munte, care luminează în depărtare. Toți discipolii lui Cristos trebuie să accepte din iubire pentru suflete partea care le revine din propovăduirea credinței. Poporul lui Dumnezeu are libertatea și uneori obligația să-și exprime părerea legat de binele Bisericii. Sfânta Scriptură relatează de mai multe ori despre cât de naturală și de eficientă era activitatea primilor creștini la începuturile Bisericii.

Credincioșii aflați în lume, în felul lor, sunt părtași la chemarea preoțească, profetică și împărătească a lui Cristos, de aceea ei au un rol activ în viața și funcționarea Bisericii. Fără poporul lui Dumnezeu apostolatul păstorilor este incomplet și nu poate fi eficient. Laicii care au un adevărat spirit apostolic trebuie să-i ajute pe slujitorii Mei hirotoniți în propovăduirea Evangheliei, așa cum au făcut bărbații și femeile care-I ajutau pe Cristos și pe apostoli. Trebuie să știți că revigorarea spirituală din viitor a Bisericii depinde și de laicii zeloși, dornici de sfințenie, care acceptă diferite sarcini. Biserica trebuie să se reînnoiască permanent și în această lucrare spirituală laicii au un rol vital. Situațiile noi din lume fac necesară activitatea laicilor, și în domenmiile social, economic, cultural, chiar și politic. De acea invit laicii să fie atenți la Cristos, care îi invită în via Sa la muncă spirituală, unde în mod activ, conștient și responsabil trebuie să-și accepte partea din lucrarea Bisericii în zorii celui de al treilea mileniu.

Slujitorii Mei hirotoniți și poporul lui Dumnezeu, să nu uitați niciodată că unde este iubire, unitate, comuniune adevărată, acolo este prezent Dumnezeul iubirii în mod simțibil și activ!

Vă binecuvântez cu spiritul prețuirii reciproce!”

 

Tema de casă pentru luna august:

„DOAMNE AJUTĂ-NE, CA PRIN EXEMPLUL NOSTRU BUN ȘI PRIN CUVINTELE NOASTRE CARE ZIDESC SĂ MĂRTURISIM DESPRE LUMEA SUPRANATURALĂ!”

 

Mesajele le primim în Nușfalău, prin intermediul  pr.Janos Cs. și al V.Ilona)

Mesajele din Nușfalău în limba română le găsiți pe internet la: www.muntelesfinteitreimi.ro

e-mail: comunitateadeispasire@yahoo.com,  inf. 0040-768-712723

 

 

 

 

Interviu cu Vad Ilona (partea a II-a)

 

Prima parte a interviului o puteți citi în învățătura din luna mai.

Cum a fost viața ta legat de sărbători înainte și după convertirea ta? Înainte de convertire viața mea a fost goală, nu avea conținut, aparent era fără rost, era tristă și banală. Plecată de acasă, la început am mers mai rar la biserică și pe urmă nu mai mergeam deloc.Vroiam să-mi rezolv toate problemele fără Dumnezeu însă aceasta era imposibil. Într-o zi de neuitat, m-am hotărât să termin viața mea care era fără Dumnezeu și să încep o nouă viață cu Dumnezeu. Oferind multă rugăciune, post regulat, novene și sfinte liturghii s-a născut în mine dorința, ca să merg duminica la biserică și pe urmă zilnic. Mergând în comunitatea sufletească am pornit pe calea creșterii spirituale, ceea ce mi-a permis să simt bucuria interioară, fericirea permanentă, pacea sufletească, adică am întâlnit deplinătatea harului.

Cât timp ai trăit în căsnicie ai reușit să faci ca soțul tău să se schimbe? La fel ca în căsnicie și în comunitatea sufletească omul vrea să-i schimbe pe ceilalți și nu pe sine însuși. Întrucât Dumnezeu a dat tuturor voință liberă, din exterior nu putem schimba pe nimeni fără ruperea legăturilor incorecte și păcătoase. De aceea m-am hotărât să mă schimb zilnic și să mă rog pentru alții pentru ca și ei să poată porni pe calea schimbării. Cred că nicio rugăciune oferită nu este în zadar.

De ce a permis Dumnezeu suferința în viața ta? Dumnezeu pregătește prin suferință în sufletul nostru un loc pentru primirea harurilor. Deoarece încă nu trăim în Rai, suferința purificatoare aparține vieții cotidiene, iar eu am invățat să o accept și să o ofer pentru convertirea omenirii întregi și pentru eliberarea sufletelor din purgator. Prin suferință ne aprofundăm iubirea față de Dumnezeu și de oameni. Toate suferințele pe care le trăim bine sunt haruri în viețile noastre. 

După părerea ta Dumnezeu a luat în serios promisiunea ta? Atunci când Dumnezeu m-a vindecat pe Muntele Sfintei Treimi dintr-o boală incurabilă I-am promis că îmi voi oferi viața Lui și comunității de ispășire. Cel Rău a încercat să facă totul, ca să mă abat de la acest drum. Cu ajutorul lui Dumnezeu, cu prețul multor lupte, până în ziua de azi am reușit să respect promisiunea făcută lui Dumnezeu.

Vindecarea și nașterea ta din nou a avut loc acum 11 ani (01.05.2000), din ce ai învățat în timpul care a trecut ce ți se pare cel mai important? La școala lui Isus și a Mariei am învățat să mă abandonez  în totalitate lui Dumnezeu, să renunț la un lucru bun pentru ceva mai bun, să exersez virtuțile Sfintei Fecioare: simplitatea, flexibilitatea, sinceritatea, smerenia, ascultarea, iubirea, îngrijirea bolnavilor, viața comunitară.

În ce domenii te-a atacat în mod deosebit cel Rău și tu cum te-ai apărat? Cât am trăit fără Dumnezeu datorită vieții mele fără sens, cel Rău m-a ispitit cu sinuciderea. Nu înțeleg cum, dar nu l-am ascultat. Probabil mi-a fost frică de Iad. Înainte de a deveni catolică cel Rău  îmi spunea: trebuie să mori în religia în care te-ai născut. Așa a vrut să mă îndepărteze  de deplinătate. Pe parcurs  dorea să mă abată de la Voia lui Dumnezeu. Folosind  cu regularitate armele spirituale: rugăciunea, postul, Sfânta Liturghie, cu ajutorul lui Dumnezeu am rămas pe calea cea strâmtă.

Cum este în prezent legătura ta cu Isus și cu Sfânta Fecioară? În fiecare zi mă așez pe mine însumi și pe cei dragi mie sub protecția Preasfântului Sânge a lui Isus și a Lacrimilor Sfintei Fecioare. Prin oferirea zilnică conștientizez că eu aparțin lui Dumnezeu și Sfintei Fecioare și vreau să trăiesc virtuțile Lor. Toată ziua trăiesc în prezența lui Isus și a Mariei și încerc să Îi bucur cu ce pot. Am hotărât în adâncul sufletului meu, că vreau să fiu în toată viața mea slujitoarea fidelă a lui Isus și a Mariei.

După părerea ta Muntele Sfintei Terimi și comunitatea de ispășire au viitor? Acest munte a fost oferit Sfintei Treimi. Sfânta Treime a acceptat această ofertă confirmând prin semne, minuni, vindecări, converitiri, nașteri din nou, învierea morților. Eu cred că Nușfalău este continuarea de la Fatima și Medjugorje. Locul de pelerinaj Muntele Sfintei Treimi este unul dintre altarele lumii și va exista până la sfârșitul lumii. Ispășitorii vor avea viitor numai dacă vor porni pe calea convertirii, dacă îi vor ajuta și pe alții spre convertire și vor învăța să asculte de conducătorii lor.

Cum trăiești situația ta de conducătoare a comunității de ispășire? Dacă Dumnezeu ne alege pentru o sarcină, ne și dă harul necesar pentru împlinirea acesteia. Mă bucur, că Dumnezeu m-a ales și m-a găsit vrednică pentru această slujire. În fiecare zi mă rog să fiu și să rămân instrumentul simplu, mic și umil al Domnului. În fiecare zi sunt atentă la ce dorește Dumnezeu de la mine și nu la ce spun oamenii!

Spune ceva despre „noua carismă”, pe care ai primit-o împreună cu conducătorul tău spiritual? După trecerea la cele veșnice a mamei Eva, când a apărut prima oară sub formă strălucitoare a anunțat: „voi doi trebuie să construiți mai departe Muntele Sfintei Treimi și voi doi trebuie să conduceți mai departe comunitatea de ispășire” . Sfânta Treime a confirmat cererea mamei Eva printr-un preot ispășitor în 5 august 2010. Prin acest preot Sfânta Treime a mulțumit pentru DA-ul nostru și pentru faptul că am acceptat Voința lui Dumnezeu. Noua carismă a fost primită în timpul programului de ispășire pe Muntele Sfintei Treimi, la altar. Când stăm împreună la altar, în timpul ispășirii, asupra comunității se revarsă harul deplin. Din acest motiv numele carismei este: „carisma deplinătății!”.

Ești o ispășitoare fericită în ciuda greutăților zilnice? Nu este ușor să recunoaștem și să facem voința lui Dumnezeu.  Aceasta necesită luptă spirituală. Cel Rău vine zilnic cu ispitele sale. Am și dureri fizice pe care le accept și le ofer. Și rezolvarea problemelor zilnice este destul de obositoare. Cu toate acestea mă consider printre cei mai fericiți ispășitori.

(A pus întrebări – pr. Csilik János)

Privire în viitor – luna septembrie 2011:

În septembrie programele de ispășire pe muntele Sfintei Treimi vor avea loc în zilele de 1-2-3-4 de la ora 15!

În aceste prime zile îi vom unge cu ulei sfințit primit din Ierusalim pe ispășitorii care au făcut s-au vor face novena în acest an. În prima sâmbătă va avea loc din nou vindecarea arborelui genealogic! În prima duminică vom sărbători carisma unității, pe care am primit-o acum 24 de ani la Șumuleu Ciuc împreună cu Mama Eva.