2011 – ANUL CUNOAȘTERII ȘI TRĂIRII SĂRBĂTORILOR –IUNIE

”Fericit este poporul care poate sărbători și poate umbla în lumina Feței Tale Doamne!” (Ps88.16)

A 81-a întâlnire lunară de rugăciune în Nușfalău pe muntele Sfintei Treimi

Din Sfânta Scriptură să medităm evangheliile de duminica și de sărbători! (Mt. 10; 16; 28; I.3;15;16;17;20) 

Motto-ul lunii: „Voi sunteți seminție aleasă, preoție împărătească, neam sfânt, popor dobândit de Dumnezeu!” (1Pt. 2,9)

Intenția comună de rugăciune: să ispășim și să facem novene pentru iertarea păcatelor preoților ierarhici și a celor din preoția generală!

Sarcina noastră concretă va fi: în această lună vrem să observăm numai binele unii în alții și să vorbim despre acesta!

Învățătură de la Spiritul Sfânt în iunie 2011

„Dragii mei! În luna Sfintei Inimi a lui Isus vreau să vă vorbesc despre preoție și despre poporul lui Dumnezeu.

În primul rând vă invit pe toți nu doar să participați la sărbătorile din această lună ci să le și trăiți. De sărbătoarea Înălțării Domnului vă învăț să fiți întotdeauna pregătiți pentru întâlnirea cu Cei din Cer. De Rusalii vă spun să nu ascultați niciodată de Cel Rău, care vrea să vă ducă spre osândă, ascultați numai de imboldurile Mele, căci vreau să vă fac fericiți atât pe Pământ cât și în Cer. De sărbătoarea Sfintei Treimi vă spun să căutați să aveți o relație vie cu persoanele Sfintei Treimi, dar să prețuiți comuniunea sufletească și cu semenii voștrii. De sărbătoarea Trupului și Sângelui Domnului întrebați-vă dacă se vede pe voi că vă hrăniți cu regularitate cu Sfântul Trup și cu Sfântul Sânge al lui Isus? Trebuie să știți că fiecare loc de pelerinaj, indiferent că e nou sau vechi, are un har unic. Acesta este motivul pentru care are rost să faceți pelerinaje în locurile sfinte alese de Cei din Cer! La Medjugorje Maria este prezentă deja de 30 de ani și învață oamenii despre bazele vieții spirituale. Maria contemplă fericită mulțimea sufletelor care se convertesc, își primesc vocația și pornesc pe calea sfințeniei vieții în Medjugorje sau în alte locuri de pelerinaj. Cea mai mare durere a Mariei este că marea parte a persoanelor aparținând ierarhiei spun în inimile lor: „Nu cred! Nu mă interesează!” Cum ei nu merg în locuri de pelerinaj, nici pe alții nu-i încurajează în acest sens! La Marele Avertisment cel mai mult vă vor durea omisiunile voastre. Voia Sfintei Treimi este ca persoanele aparținând ierarhiei și persoanele carismatice să avanseze în unitate și deschidere smerită pentru a învăța. Numai mergând pe calea unității omenirea se poate aștepta la haruri maxime.

Vă rog acum pe voi preoții mei să vă gândiți la momentul hirotonirii voastre! Astfel, să reaprindeți în inimile voastre harul, elanul, zelul inițial! Să fiți conștienți că Sfânta Treime v-a ocupat total pentru Sine. Trăiți-vă vocația cu bucurie. Fiți fericiți că în Numele Sfintei Treimi puteți dezlega păcătoșii, puteți transforma cu puterea Mea pâinea și vinul în hrană sufletească și puteți conduce spre mântuire poporul sfânt al lui Dumnezeu. Încercați să trăiți constienți că voi sunteți reprezentanții lui Cristos pe Pământ. Străduiți-vă în fiecare zi spre sfințenia vieții, pentru că numai așa îi puteți conduce și pe alții pe calea sfințeniei! Trebuie să știți că prin voi vreau să declanșez pe Pământ revoluția iubirii. Învățați să vă raportați la copii de parcă ar fi copiii voștri. Tinerii și căsătoriții să-i considerați prietenii voștri, iar pe bătrâni, bunicii voștri. În episcopii voștri să vedeți un tată grijuliu, iar în preoți pe frații voștri adevărați.

La final vă spun cum să se raporteze poporul sfânt al lui Dumnezeu la preoți. Rugați-vă în fiecare zi pentru preoții care v-au botezat, v-au condus la prima împărtășanie și la mirungere! Fiți recunoscători pentru conducătorii voștri spirituali! Gândiți-vă cu iubire și la acei preoți care i-au înmormântat și i-au ajutat spre Cer pe cei dragi vouă. Vă rog fiți înțelegători cu preoții voștri! Dacă preoții voștri sunt triști consolați-i, dacă vor cădea ridicați-i, dacă sunt slabi încurajați-i. Oferiți pentru ei în loc de judecare, rugăciuni, post și pelerinaje. Pentru ca preoții voștri să devină sfinți puteți oferi novene și liturghii  gregoriene. Apărați-i de vorbele care îi calomniază. Luptați cu armele sufletești ca preoții voștri să rămână preoți model! Primiți în inimile voastre, în familia voastră pe preoții voștri ca membri ai familiei voastre. Dacă veți vedea numai răul în preoții voștri, gândiți-vă ce ar fi dacă nu ar fi cine să boteze, să dea mirungerea, să dezlege, să vă înmormânteze cuviincios! Ce va fi dacă bisericile voastre devin case de cultură în lipsa Euharistiei! Ce se va întâmpla dacă nu va exista preot să vă arate drumul care duce în Rai. Eu vă spun: prețuiți-i, iubiți-i și ajutați-i pe preoții voștri, căci ei sunt daruri mari de la Dumnezeu pentru voi!

Vă binecuvântez pe toți să deveniți revoluționari ai iubirii!”

 

Tema de casă pentru luna iunie:

„DOAMNE AJUTĂ-MĂ CA RUGĂCIUNEA ZILNICĂ, LITURGHIA SĂPTĂMÂNALĂ ȘI SPOVADA LUNARĂ SĂ FIE PREZENTE ÎN VIAȚA MEA!”

 


 

ÎNVĂȚĂTURĂ DESPRE DUMINICĂ

Ce să spunem persoanelor care sărbătoresc sâmbăta?

 

Duminica este cea mai veche sărbătoare în Biserică, a apărut deodată cu creștinismul.

La primii creștini, Sfântul apostol Paul a decretat adunarea în prima zi a săptămânii (duminică) și în acea zi se adunau pentru frângerea pâinii (Sfânta Liturghie). Învierea lui Isus și venirea Spiritului Sfânt au avut loc duminică, de aceea au decis primii creștini să sărbătorească în prima zi a săptămânii. Erau convinși că Isus este Domn și peste sâmbătă.

În jurul anului 90 după Cristos denumirea creștină a duminicii era deja cunoscută între credincioși. Sfântul apostol Ioan, pe insula Patmos, a căzut în extaz în ziua Domnului.

Didaché scria (90 d.C.) că duminica avea loc frângerea pâinii, cu euharistia și recunoștința. „În ziua Domnului adunați-vă, frângeți pâinea și dați recunoștință!”

Sfântul Ignațiu de Antiochia (108 d.C.) subliniază deja duminica: „Nu mai sărbătoriți sâmbăta, ci trăiți după ziua Domnului”!

Iustinus scria în opera sa că creștinii obișnuiau să se adune „duminica”.

În perioada prigoanei sărbătorirea sâmbetei dispare între creștini și persistă numai duminica.

Sfântul Áugustin scria în secolul IV: „Duminica este o zi foarte celebră. De aceea sfinții învățători ai Bisericii au hotărât să transfere toată gloria sâmbetei asupra „zilei Domnului”!

Ce definește duminica?

Ziua învierii! În liturghia mozarabă scrie: „Ziua Domnului trebuie să o sărbătorim cu evlavie plină de har pentru că ne luminează ziua învierii și a păcii, ziua adevăratei lumini și a păcii, în această zi a înviat din morți Cristos, care e viața credincioșilor!” În ritul oriental fiecare duminică este „sărbătoarea micului paște”.

Duminica este zi sfântă! În secolul al V-lea un predicator a spus: „Sfinții părinți au dat pentru creștini poruncă să nu se muncească duminica, pentru ca ei să fie mai apți pentru adorarea lui Dumnezeu!” „Cine nu a mers timp de trei săptămâni la adunarea de duminică era excomunicat. (Ce să facem cu acei credincioși care nu merg la Sfânta Liturghie nici odată într-un an, sau merg la liturghie doar  de marile sărbători?) Împărtășania de duminică era parte a sfințirii duminicii. Citim la Eusebius: „Ziua Domnului să o pecetluiți cu Sfântul Trup și Sfântul Sânge al Mielului Mântuitor!” Și Cuvântul lui Dumnezeu este parte integrantă a ceremoniei de duminică. Iustinos spune (155 d.C.) „De ziua Domnului, când se adună toți se citesc scrierile apostolilor sau scrierile profeților. După aceea conducătorul îndeamnă la urmarea exemplelor frumoase.” De sfințirea duminicii ținea și practicarea iubirii aproapelui prin faptele îndurării. Iustinos amintește: „Fiecare dă superiorului său cât vrea. Din suma adunată superiorul ajută orfanii, văduvele, bolnavii, prizonierii, călătorii, într-un cuvânt pe toți cei care suferă!”

Duminica este ziua veșnică a liniștii! Această denumire înseamnă oprirea muncii. Deja și romanii păgâni au simțit că sărbătoarea nu este compatibilă cu munca. Împăratul Constantin (321 d.C.) a transformat duminica în zi de odihnă oficială a statului. Sfântul Bonifaciu a cerut presbiterilor: „toate duminicile din an trebuie sărbătorite ca sâmbetele!”

Duminica este ziua bucuriei! În secolul al II-lea păgânii observau veselia creștinilor și știau că aceștia sărbătoresc! Duminică nu se postește. Atunci creștinii mâncau mai bine și se îmbrăcau mai frumos! Inițial s-a permis târgul de duminică fiind o simplă distracție comunitară. Cum acesta a devenit lumesc prin teatru și curse de cai a început lupta împotriva târgului de duminică.

Duminica este ziua ispășirii! Sfântul Grigore cel Mare a spus: „De ziua Domnului trebuie oprită munca câmpului și trebuie să se roage în toate modurile cu stăruință, ca ceea ce am păcătuit prin neglijență timp de șase zile, să ispășim prin rugăciune de ziua Domnului.” Creștinii au iubit duminica și în timpul prigoanei. Foarte mulți și-au dat și viața pentru respectarea duminicii. Dintre aceștia au fost și presbiterii Anisia și Saturninus.

Să medităm la acest proverb: „Cum îți e duminica, așa va fi ziua morții tale! Cum va fi ziua morții tale, așa va fi viața ta veșnică!”

Să avem grijă! De cine ne atașăm duminică, de aceia vom aparține!

O constatare adevărată: „luați de la om duminica și va ajunge ca animalele!”

A fost motto-ul primilor creștini și poate fi și motto-ul nostru:

„Noi nu putem și nu vrem să trăim fără duminică!”

 

Privire în viitor – luna iulie 2011:

În iulie programele de ispășire pe muntele Sfintei Treimi vor avea loc în zilele de 1-2-3-7 de la ora 15!

Ne vom pregăti pentru aniversarea mutării la cele veșnice a Mamei Eva (19 iulie 2010 ora 15,50) recitind și răspândind cartea ei cu titlul „Secretul bucuriei mele”!

(Mesajele le primim în Nușfalău, prin intermediul  pr.Janos Cs. și al V.Ilona)

Mesajele din Nușfalău în limba română le găsiți pe internet la: www.muntelesfinteitreimi.ro

e-mail: comunitateadeispasire@yahoo.com,  inf. 0040-260-670508, 0040-768-712723