2009 – ANUL CUNOAŞTERII LOCURILOR DE PELERINAJ –OCTOMBRIE

”Să trăiţi timpul sfânt al pelerinajului vostru pământesc în iubirea lui Dumnezeu şi a aproapelui!”

A 61-a întâlnire lunară de rugăciune în Nuşfalău pe muntele Sfintei Treimi

Din Sfânta Scriptură să medităm evangheliile de duminică! (Mc. 10,2-52).

Motto-ul lunii: „Să trăiţi conştienţi că sunteţi Împărăţia, Poporul şi Copiii Fecioarei Maria!

Intenţia comună de rugăciune: ne vom ruga fiecare ca naţiunea noastră să devină sfântă şi pentru pace între etnii!

Sarcina noastră concretă va fi: vreau să-i iubesc pe cei de alte etnii ca pe a propriul meu popor!

Învăţătură de la Spiritul Sfânt în octombrie 2009

            „Dragii Mei! În această lună vreau să vă vorbesc despre naţionalităţi, despre cum să vă raportaţi unii la alţii, despre virtuţile şi păcatele voastre în acest domeniu. Înaninte de toate vă spun că, persoanele care se trag dintr-un strămoş comun, sunt înrudiţi, vorbesc aceaşi limbă, au avut o istorie comună şi au trăsături trupeşti şi sufleteşti comune formează o naţiune. Din această cauză în lume sunt atâtea naţionalităţi câte limbi vorbite. Poporul este totalitatea cetăţenilor unui stat  în care se vorbesc mai multe limbi. Din Sfânta Scriptură puteţi înţelege clar că la început pe Pământ s-a vorbit o singură limbă. La construcţia turnului din Babel, din cauza orgoliului oamenilor, Tatăl a încurcat limbile oamenilor ca astfel să-i umilească datorită păcatului lor şi să-i oblige să se despartă. Despărţirea voastră în naţionalităţi  a fost parţial pedeapsă şi parţial urmare a Providenţei Tatălui spre binele oamenilor. Multitudinea naţionalităţilor a format culturi diferite, a blocat răspândirea în lume a decăderii morale, iar această diversitate admirabilă anunţă gloria Tatălui.

            Cum să vă raportaţi la propria naţionalitate? Fiecare să-şi iubească în primul rând propria naţionalitate la fel cum îşi iubeşte părinţii. Isus, Maria, profeţii, apostolii şi marii sfinţi erau entuziasmaţi de propria etnie! Isus a lucrat aproape exclusiv pe Tărâmul Făgăduinţei şi a lucrat în primul rând pentru binele propriei etnii. Vă rog pe fiecare să vă străduiţi să cunoaşteţi virtuţile şi faptele măreţe ale propriei voastre etnii. Persoana care este indiferentă faţă de propria etnie sau renegă apartenenţa la aceasta face o mare greşeală. Feriţi-vă şi de iubirea exagerată a propriei voastre etnii, adică de idolatrizarea ei. Aveţi grijă, nu este voie să consideraţi păcatele şi greşelile voastre ca fiind virtuţi, ci încercaţi să le eliminaţi căindu-vă pentru ele. Să fiţi atenţi ca aprecierea propriei voastre etnii să nu ducă la dispreţuirea celorlalte etnii! Să trăiţi conştienţi de faptul că Isus răstignit i-a încredinţat Mariei nu doar pe apostolul Ioan, ci pe toţi oamenii! De atunci aţi devenit cu toţii Împărăţia, Poporul şi Copiii Mariei! Vă întreb: se vede pe voi că aparţineţi Mariei, Mama voastră din Cer?

            Cum să vă raportaţi la cei de altă naţionalitate? Să aveţi grijă să nu vă trăiţi etnia cu orgoliu ca fiind deasupra altor etnii, ci cu smerenie şi iubire unii alături de alţii. După Voia Tatălui, între etnii nu există relaţii de subordonare doar de egalitate. Trebuie să ştiţi că uniţi, mergând mână-n mână sunteţi puternici, iar duşmănindu-vă vă distrugeţi. Înţelegeţi că cei care dispreţuiesc, urăsc, jignesc,... etnia altuia, nu îşi iubesc nici propria naţionalitate.

 Fiţi atenţi că păcătuiţi faţă de cei de altă etnie dacă pentru toate ofensele pe care le-aţi suportat din partea unor oameni învinovăţiţi întreaga etnie. Feriţi-vă de această generalizare greşită! Gândiţi-vă, oare avem voie să-i dispreţuim pe Isus şi pe apostolii pentru trădarea lui Iuda?

Vă rog bucuraţi-vă pentru propria etnie, dar şi pentru etnia altora. Fiecare să urmeze în primul rând exemplele, sfinţii propriei etnii. Fiţi recunoscători misionarilor de altă naţionalitate care au propovăduit strămoşilor voştri evanghelia şi şi-au jertfit viaţa pentru ei. Cu cât mai multe etnii puteţi accepta în inimile voastre, cu atât veţi fi mai bogaţi sufleteşte. Trebuie să ştiţi că iubirea propriei etnii şi iubirea universală  a semenilor nu sunt opuse, ci se întrepătrund, se completează reciproc. Vă rog să vă trăiţi cât mai bine vocaţia de ispăşire! Ispăşiţi în primul rând pentru voi înşivă, pentru familiile şi etnia voastră şi pentru toate etniile!

Acum, vă mulţumesc în numele Sfintei Treimi că v-aţi reconciliat şi în cadrul etniei voastre şi cu semenii voştri de altă etnie. Exemplul vostru luminează la mare distanţă ca oraşul construit pe stâncă!

Ce aştept de la copiii Mei? Invit toate etniile să trăiască o viaţă oferită lui Dumnezeu! Aştept de la arhierei şi preoţi să ofere în fiecare an naţiunile încredinţate lor, în mod solemn, Sfintei Treimi prin Maria! Sfânta Treime iubeşte toţi oamenii, de toate etniile şi vrea să-i salveze pentru Lumea Nouă, pentru mântuire!

Oare voi colaboraţi cu planul Nostru de salvare a etniilor? Rugaţi-vă în fiecare zi pentru oamenii de toate etniile, ca ei să poată descoperi şi împlini Voia Tatălui care este pentru ei. Descoperiţi şi preţuiţi în toate naţiunile acea „frumuseţe unică”, pe care Tatăl a ascuns-o în ele. Trebuie să ştiţi că fiecare om indiferent de etnie are trăsături bune şi rele. Să iubiţi unii în alţii binele, care este de la Tatăl şi să nu iubiţi răul, care este de la oameni! Trebuie să ştiţi că atunci când ispăşiţi împreună pentru convertirea tuturor popoarelor, toţi cei din Cer vă admiră. Vă invit să concuraţi între voi: cine Îi iubeşte mai mult pe Cei din Cer şi pe oamenii din jurul vostru.

Prin minunea limbilor de la Rusalii am invitat oamenii care vorbeau limbi diferite la unitatea Raiului. Să înţelegeţi cu smerenie că odată cu moartea voastră vă dispare etnia. În Rai nu este diferenţă etnică. Cei mântuiţi vor preamări împreună Sfânta Treime prin cântec.

Ca încheiere vă spun: Maria este Mama tuturor etniilor, Femeia Preafericită! Dacă ascultaţi de Ea şi voi veţi fi fericiţi nu doar pe Pământ, ci şi în Lumea Nouă.

Vă binecuvântez cu harul iubirii pentru oamenii din toate etniile!!!”

 

 

Scurtă istorie a locului de pelerinaj de la Şumuleu Ciuc

 

Istoria locului de pelerinaj de la Şumuleu Ciuc începe în secolul XII- XIII. Numele şi l-a primit de la muntele Şumuleu (1035 m). Cuvântul Ciuc indică zona în care se află.

        Oare merită să facem pelerinaje la Şumuleu Ciuc? Călugării franciscani s-au stabilit definitiv la Şumuleu Ciuc în anii 1400. Între anii 1442-1448 au construit prima biserică în stil gotic şi mănăstirea. În 1876 au sfinţit actuala biserică baroc, cu hramul vizitei Sfintei Fecioare la Elisabeta.

       Cea mai mare valoare a sanctuarului, după Isus este statuia făcătoare de minuni a Fecioare Maria. În partea stângă a altarului principal se găseşte Labarumul, care este simbolul victoriei asupra turcilor – tătarilor  - a reformatorilor credinţei. În 1567, în perioada reformei, prinţul János Zsigmond a încercat prin sabie să-i convertească pe catolici la religia unitariană. De sâmbăta Rusaliilor catolicii s-au adunat la Şumuleu Ciuc. În rugăciune s-au oferit protecţiei Fecioarei Maria pe sine şi pe bărbaţii care apărau credinţa. Lupta s-a terminat cu victoria catolicilor. Ca amintire a acestui eveniment se sărbătoreşte în fiecare an hramul de Rusalii în valea dintre munţii Şumuleu.

       Pe muntele Şumuleu Mic se găsesc trei capele. Capela Salvator, care a fost construită în amintirea victoriei din 1456 de la Belgrad. În partea de est a capelei Salvator se găseşte capela lui Isus suferind, în care se vede statuia lui Isus legat de stâlp. Pe versantul vestic al Şumuleului Mic se găseşte capela Sfântului Anton. Aceasta a fost costruită de o familie care s-a salvat miraculos în anul 1661 de tătarii cotropitori. De la poalele muntelui până la capela Salvator se găseşte Calea crucii. La staţiunea a XIII-a Pr Csilik János şi Éva Madarász au primit de la Sfânta Treime “carisma unităţii”. Toate acestea s-au întâmplat în “anul Mariei”, pe 4 septembrie 1987 la ora 11,30. Sarcina lor este să conducă la unitate oamenii de confesiuni şi etnii diferite. Am făcut acest lucru timp de 7 ani la Şimian şi de 5 ani la Nuşfalău.

       Acum voi scrie mai detaliat despre comoara cea mai mare a Sanctuarului de la Şumuleu Ciuc, despre statuia făcătoare de minuni a Fecioarei Maria. Statuia Mariei a fost făcută la începutul secolului al XVI-lea, din lemn de tei, de un artist necunoscut. Are o înălţime de 2,27 m, este cea mai mare dintre statuile făcătoare de minuni cunoscute în lume. Statuia o reprezintă pe Femeia îmbrăcată în Soare, sub ale cărei picioare se află Luna şi pe cap are o coroană compusă din 12 stele. Totodată Fecioara Maria este reprezentată ca Regină: cu coroană pe cap, sceptru în mâna dreaptă, pe braţul stâng stă Isus, Mântuitorul lumii.

Statuia este centrul pelerinajelor  mariane. Pelerinii cer mijlocirea Ei, îi mângâie piciorul, o ating cu obiectele de cult, având încredere în binecuvântarea Ei maternă.

De ce este miraculoasă statuia de la Şumuleu Ciuc? A strălucit de mai multe ori într-o lumină care a umplut biserica. Faţa Mariei a exprimat de multe ori atât bucurie cât şi tristeţe. Mulţi au observat că Fecioara Maria îi priveşte şi îi urmăreşte cu privirea. Uneori în timpul liturghiei faţa statuii a fost roşie. Este minunată curăţia feţei Mariei şi niciodată nu necesită curăţire. Din aceaştă cauză păcătoşii care rămân în păcatele lor nu se pot opri în faţa Ei, nu pot suporta privirea curată a Mariei, care invită la convertire. În timpul cotropirilor tuco-tătare  statuia a rămas la Şumuleu Ciuc. Conform tradiţiei, un ofiţer tătar a încercat să transporte statuia cu opt perechi de boi. Atunci statuia a devenit atât de grea încât boii nu au putut urni căruţa. Atunci tătarul a dat jos statuia din căruţă şi furios a rănit cu sabia faţa şi gâtul Mariei. După acestea braţul tătarului a paralizat. Aceste răni se pot vedea şi astăzi pe statuie. De mai multe ori s-a încercat să se vopsească rana roşie de pe faţa Sfintei Fecioare, dar vopseaua nu a rămas pe ea. Mulţi au experimentat că Sfânta Fecioară i-a ascultat şi le-a împlinit cererile. În amintirea acestora se păstrează lângă statuie tablele de recunoştinţă. În scrieri se aminteşte şi de înviere din morţi. Un copil de 7 ani a murit pe neaşteptate. Bunica lui a pus pe trupul mort al copilului icoana Sfintei Fecioare de la Şumuleu Ciuc, cerându-i mijlocirea. După trei ore spre surpriza celor din jur viaţa a revenit în copilul mort.

Se consideră că datorită minunilor Sfintei Fecioare în Transilvania în marea necredinţă şi indiferenţă a rămas şi a înflorit credinţa în mulţi. În cartea cu amintiri citim că Sfânta Fecioară este Mama tuturor,Ea îi iubeşte pe toţi, nu lasă pe nimeni să plece din Şumuleu Ciuc fără daruri!!! Cea mai mare minune este cea care se întâmplă în adâncul inimilor celor care o întâlnesc pe Sfânta Fecioară de la Şumuleu Ciuc. E minunat să vedem cum cei trişti pleacă acasă bucuroşi, păcătoşii pleacă pocăiţi, duşmanii împăcaţi,... cu toţii luând o hotărâre bună!!!

Sfântă Fecioară de la Şumuleu Ciuc, roagă-te pentru noi, care alergăm la Tine!      

Tema de casă pentru luna octombrie:

„SFÂNTĂ FECIOARĂ, MAMA TUTUROR NAŢIUNILOR, AJUTĂ-NE SĂ IUBIM CORECT PROPRIA ETNIE ŞI TOATE CELELALTE ETNII!

Privire în viitor – luna noiembrie 2009:

Intenţia comună de rugăciune va fi: o s-o rugăm împreună pe Sfânta Fecioară a Medaliei Miraculoase să ne conducă la o viaţă neprihănită!

Sarcina noastră concretă va fi: pentru protecţia sufletului nostru vrem să preţuim şi să folosim sacramentalele: crucea binecuvântată, icoanele, statuile, medalia miraculoasă, lumânarea sfinţită, tămâia,  apa sfinţită, etc.!

(Mesajele le primim în Nuşfalău, prin intermediul  pr.Janos Cs. şi a Évei B. M.)

Mesajele din Nuşfalău în limba română le găsiţi pe internet la: www.muntelesfinteitreimi.ro

e-mail: comunitateadeispasire@yahoo.com,  inf. 0040-260-670508, 0040-768-712723